Sindromul de Apnee în Somn (SAS)

Home / Sindromul de Apnee în Somn (SAS)
Sforăitul și somnolența reprezintă simptomele principale ale acestei boli.
Ce este acest sindrom?
Minim 5 evenimente respiratorii pe oră de somn. Evenimentele pot fi hipopnei (reduceri de flux de peste 50% minim 10 secunde) și apnei (oprirea completă a fluxului respirator minim 10 secunde), însoțite de o scădere de peste 3-4% a saturației oxigenului în sânge. Acestea pot fi obstructive, centrale sau mixte. Efectele acestor evenimente asupra organismului sunt multiple și determină simptomele și complicațiile bolii.
Cine este predispus la acest sindrom?
Factorii de risc, cei mai frecvenți, pentru sindromul de tip obstructiv sunt: sexul masculin, vârsta cuprinsă între 30-60 ani și obezitatea, care este de altfel un factor predispozant și agravant. O creștere cu 10% a greutății corporale determină o creștere de 6 ori a riscului de a suferi de această boală.
De ce ne gândim la diagnosticul de apnee în somn?
Simptomele nocturne, care, parțial, ne sunt descrise de partener, sunt: sforăiul, întreruperile respirației, somnul agitat, trezirile frecvente, vizitele frecvente la baie. Mulți dintre pacienți consideră aceste ritualuri ca fiind normale dar remiterea lor este spontană atunci când aceștia sunt tratați corespunzător.
Simptomele diurne: somnolența, cu pacientul trezindu-se de cele mai multe ori mai obosit decât la culcare, durerile de cap matinale, iritabilitatea, capacitatea redusă de concentrare, ațipirile frecvente în situații de rutină sau chiar la volan sau la muncă.
Cum ne diagnosticăm?
Diagnosticul SAS se bazează pe anamneză, chestionare specifice, examenul clinic și simptomele specifice, iar diagnosticul pozitiv se confirmă polisomnografic (standardul de aur) sau poligrafic.
Atât poligrafia cât și polisomnografia sunt investigații neinvazive și nedureroase. Poligrafia se poate efectua atât într-un serviciu specializat cât și la domiciliul pacientului, pe când polisomnografia se efectuează exclusiv în laboratorul de somn.
În cazul apneei de somn de tip obstructivă obligatoriu pacientul va efectua și un consult ORL.
Diagnosticul pozitiv înseamnă indice de evenimente respiratorii pe oră de înregistrare, denumit AHI (apneea-hipopnea index) mai mare de 5, iar severitatea bolii poate fi ușoară 5-15 AHI/ora de somn, moderată 15-30 AHI/ora de somn sau severă cu peste 30 AHI/ora somn.
Spune NU complicațiilor și tratează-te!
Când vorbim de Sindromul de Apnee în Somn Obstructivă (SASO), dincolo de somnolența diurnă excesivă și sforăit, riscurile și comorbiditățile la care se supun pacienții nediagnosticați sau netratați sunt multiple incluzând chiar moartea subită în timpul somnului.
Obezitatea și adipozitatea viscerală sunt cunoscute ca factori de risc pentru dezvoltarea SASO, acesta întâlnindu-se la 50% din persoanele obeze.
40% din pacienții cu apnee obstructivă suferă de hipertensiune arterială (HTA). Asocierea aceasta determină frecvent HTA rezistent la tratament, pacienții clinicii fiind frecvent trimiși de către cardiolog datorită lipsei de control a bolii doar din medicație antihipertensivă.
Există o prevalență de 40-50% la pacienții cu insuficiență cardiacă.
Sindroame metabolice (diabet zaharat, dislipidemie, hiperuricemie).
Accidente ischemice cerebrale: risc crescut de 4 ori la pacienții cu SASO.
Se însoțește de tulburări ale libidoului la 28% din pacienți.
Fragmentarea somnului duce la imposibilitatea creierului de a se odihni și se însoțește de iritabilitate, agresivitate, depresie, tulburări cognitive, cefalee matinală.
Riscul anestezic. Datorită substanțelor utilizate în anestezie, pacienții cu SASO sunt vulnerabili și există riscul complicațiilor cardiorespiratorii postoperatorii.
Număr crescut de accidente rutiere datorate ațipirii la volan. Accidentele casnice și de muncă pot fi de asemenea provocate de somnolența diurnă și lipsa de concentrare. În studiile efectuate în SUA somnolența a fost asociată în 31-41% din accidentele majore ale vehiculelor comerciale (șoferi profesioniști).
Tratamentul SASO este diferit în funcție de tipul de severitate, caracteristici și bolile asociate.
Sunt totuși câteva elemente comune pe care pacienții cu SASO trebuie să le respecte:
  • Cura de slăbire;
  • Igiena somnului;
  • Renunțarea la consumul de alcool și sedative;
  • Sevrajul fumatului;
  • Tratamentul comorbidităților.
Pentru SASO ușor purtarea de dispozitive intraorale sau evitarea decubitului dorsal pot fi soluțiile de tratament.
Pentru SASO ușor sau moderat tratamentul chirurgical are scopul de a corecta modificările anatomice care contribuie la obstrucția totală sau parțială a căilor aeriene superioare. Acestea pot fi atenuate cu ajutorul intervenţiilor ORL.
Pentru SASO sever sau moderat cu comorbidități, tratamentul de elecție este nCPAP (CPAP, APAP, BiPAP etc.). Acesta este un aparat care insuflă (prin intermediul unei măști) aer cu presiune pozitivă ce împiedică apariția evenimentelor respiratorii din timpul somnului (apnei, hipopnei).
Din păcate aparatul trebuie folosit toată viața. Apneea în somn nu se vindecă, iar mai mult, mulți dintre bolnavi nu își permit aceste costuri (nefiind un tratament decontat de către CAS. Fără acest aparat însă, de la un anumit stadiu al bolii, intervine decesul.